Istoricul seminarului franciscan

Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman este una dintre instituţiile formative ale Provinciei "Sf. Iosif" a Fraţilor Franciscani Conventuali din România.

Din totdeauna, fraţii franciscani s-au preocupat de formarea poporului; în această privinţă ar fi de ajuns să ne gândim la diferitele opere literare ale misionarilor franciscani, în mod deosebit publicarea catehismelor pentru educarea creştinilor, acestea numărându-se şi printre primele opere editate în limba română.

Seminarul franciscan îşi are începuturile încă din anul 1897, când s-a înfiinţat prima şcoală pentru formarea fraţilor români la Prăjeşti (BC). Însă, în acelaşi an (1897), Episcopul de Iaşi, Dominic Jaquet, şi el franciscan conventual, a obţinut aprobarea din partea Papei Leon al XIII-lea pentru a înfiinţa un seminar franciscan. Acest seminar, datorită contribuţiei substanţiale a părintelui Giuseppe Corradini, s-a construit la Hălăuceşti (IŞ) şi a funcţionat până în anul 1948, când regimul comunist a interzis funcţionarea lui. Între timp, la Hălăuceşti a fost înfiinţat şi un gimnaziu pentru educaţia adolescenţilor din satele catolice.

Scopul seminariilor catolice în propriile naţiuni a fost bine expus de Papa Leon al XIII-lea, care, în ziua de 24 iunie 1893, spunea: „Preotul indigen cunoaşte pe deplin aplecările, caracterul, moravurile, destoinicia, istoria, sau limba poporului, ceea ce nu este aşa de uşor preoţilor străini”. Prin urmare, pentru o bună formare a Bisericii locale era nevoie şi de o bună pregătire a clerului local.

Primul episcop de Iaşi, Nicolae Iosif Camilli, şi el frate franciscan conventual, a insistat mult să se înfiinţeze seminarii catolice în Moldova; astfel, a luat naştere Seminarul diecezan de la Iaşi, şi apoi cel franciscan de la Hălăuceşti. Acelaşi episcop propunea o nouă programă pentru reglementarea acestor seminarii şi aprobarea lor de către Ministerul Învăţământului, pentru ca astfel să se evite influenţa elementelor străine, mai ales de nuanţă maghiară, care „de multe ori, sunt rele ori incapabile” în a răspunde exigenţelor noii realităţi a societăţii şi Bisericii locale.
Tocmai de aceea, Episcopul propunea o programă şcolară după următoarea structură:
Limba româna;
Elemente de limbă latină;
Cântul liturgic şi armonizarea lui cu orga;
Elemente de muzică corală;
Catehismul şi explicarea lui;
Educaţia morală.

De asemenea, Episcopul Camilli sublinia că „elevii care sunt din satele unde se vorbeşte ungureşte (mai bine spus un jargon de limbă maghiară) vor fi instruiţi aparte să ştie să citească şi să vorbească româneşte”.

Seminarul „Sfântul Francisc de Assisi” din Hălăuceşti a funcţionat până în 1948 cu un număr de elevi care varia anual între 130 şi 180.

Prin Decretul - Lege nr. 176 din 3 august 1948, au fost suprimate ordinele religioase din România, inclusiv Provincia „Sf. Iosif” a Fraţilor Minori Conventuali din Moldova, iar mulţi dintre membrii ei au fost arestaţi şi condamnaţi la ani grei de detenţie. Preoţii franciscani, care au rămas într-o oarecare libertate, şi-au continuat activitatea de păstori sufleteşti slujind, până la finele anului 1989, ca preoţi diecezani.

Noile legi din anul 1948, printre altele, prevedeau şi reforma învăţământului: toate şcolile au fost naţionalizate iar şcolile confesionale au fost confiscate şi desfiinţate, printre ele numărându-se şi Seminarul Franciscan de la Hălăuceşti.

După evenimentele din decembrie 1989, Provincia Franciscană şi-a redobândit libertatea iar fraţii, conduşi de Pr. Gheorghe Patraşcu şi apoi de Pr. Iosif Sabău, au reuşit să se reorganizeze. Printre efectele acestei activităţi de reorganizare, din anul 1991, se numără şi Liceul Teologic Franciscan, de data aceasta cu sediul la Roman, căci, împotriva legilor care prevăd restituirea proprietăţilor confiscate de dictatura comunistă, şi împotriva cererilor Provinciei Franciscane, Statul român, până şi astăzi, continuă să refuze restituirea clădirii Seminarului Franciscan din Hălăuceşti.

Aşadar, în anul 1991, prin iniţiativa confraţilor Pr. Gheorghe Patraşcu, Pr. Iosif Sabău, Pr. Petru Albert, Pr. Blăjuţ Eugen jr., Pr. Gheorghe Antal, Pr. Alixandru Gabor, şi a altor fraţi, s-a reînfiinţat Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan la Roman, după ce mai înainte (1990-1991) a funcţionat la Nisiporeşti un seminar franciscan în condiţii improprii, dar eficiente.

Redeschiderea Seminarului la Roman a avut un mare succes, încă din primul an numărând peste 200 de elevi. Primul director a fost Pr. Eugen Blăjuţ jr. Iniţial, Seminarul a funcţionat în clădirile Liceului Nr. 1 din Roman, apoi, începând cu anul 1998, Liceul Teologic s-a mutat în propriile clădiri, unde funcţionează şi astăzi. Baza materială, fără să fie finanţată de Statul român, este rodul muncii fraţilor franciscani şi a binefăcătorilor din ţară şi, mai ales, din străinătate.

În anul 1998, Pr. Eugen Blăjuţ, fiind numit paroh de Luizi-Călugăra (BC), responsabilitatea de director al Liceului Teologic Franciscan din Roman a revenit Pr. Iulian Misariu. După Capitolul Provincial Ordinar electiv din 2004, a fost numit director al liceului nostru Pr. Emilian Cătălin, iar din anul 2008 director este Pr. Eusebiu Ţâmpu.